.csscode { margin : 15px 35px 15px 15px; padding : 10px; clear : both; list-style-type : none; background : #EEEEEE;; border-top : 2px solid #AAAAAA; border-right : 2px solid #AAAAAA; border-bottom : 2px solid #AAAAAA; border-left : 2px solid #AAAAAA; }

luni, 30 ianuarie 2012

Eliberarea emoţiilor negative puternice



Emoţiile negative puternice sunt legate de elementele apă şi foc. Pot fi încadrate ca emoţii negative lunare şi solare. Ultimele acţionează la exterior în timp ce primele la interior.
Emoţiile negative tip „apă”
Este destul de impropriu spus „apă” deoarece ele sunt atât de nocive vibraţional încât pot fi numite „otrăvuri” emoţionale. Ele ucid mult mai lent decât emoţiile negative legate de elementului foc dar, adesea, produc suferinţe mai mari. Ele erodează mintea, sufletul şi, în cele din urmă, trupul fizic. Iată care sunt:
·         ura  (atât faţă de sine cât şi faţă de alte persoane)
·         sentimentul de vină (pentru evenimentele dramatice petrecute în trecut)
·         regretele (pentru ceea ce trebuia făcut şi nu s-a făcut)
·         invidia
·         dorinţa de răzbunare
·         umilinţele îndurate
·         deznădejdea (lipsa unui orizont în ceea ce priveşte propria viaţă)
·         durerea unei pierderi (a unei persoane, a unei părţi din viaţă, a unor bunuri, a unor privilegii, a unei afaceri etc.)
·         complexele de inferioritate şi superioritate
Gândiţi-vă cum arată un corp emoţional care este plin cu asemenea otrăvuri! Acestea nu sunt răni care se vindecă de la o zi la alta, ci sunt asemenea unor infecţii care adună secreţii purulente şi necrozează firavul ţesut al corpului emoţional. Prin urmare, trebuiesc tratate cu multă atenţie, şi pentru un timp mai îndelungat.
Exerciţiul-meditaţie pentru eliberarea emoţiilor negative de tip „apă” are în vedere pătrunderea într-o atmosferă dogoritoare, de deşert, cu vânt puternic şi fierbinte, ce transformă firele de nisp în adevărate bice.
Aşadar, vizualizaţi că sunteţi într-un deşert pustiu, într-o mare de nisip fierbinte, în timp ce soarele arzător tronează deasupra voastră. Căldura este atât de mare încât imaginea din faţă ondulează precum limbile unui foc puternic. Chiar dacă atmosfera este aproape ucigătoare, simţiţi un fel de plăcere în acea stare.
Pasul urmăror va fi scoaterea corpului emoţional din învelişul dur al corpului fizic. Vizualizaţi aşadar corpul vostru emoţional ca fiind împresurat de numeroare pungi de lichid galben-negricios, vedere-maroniu, vişiniu-gri, aşezate în special în zona pieptului, capului şi abdomenului. Faceţi câţiva paşi înainte cu acest corp emoţional. Lăsaţi deci conştiinţa corpului fizic undeva în spatele vostru. Priviţi-vă acum corpul emoţional! Observaţi toate aceste pungi de „otravă” emoţională. Regrete, ură, sentimente de vină, deznădejdea, compexele de inferioritate, dureri vechi demult uitate, sunt toate acolo, mustindu-şi veninul înafara. În jurul lor, firavul şi delicatul vostru corp emoţional (o lumină diafană, albă, care are forma corpului vostru fizic) pare necrozat şi afectat de toate aceste otrăvuri vechi.
Imediat veţi observa cum aceste pungi purulente se strâng puternic sub efectul căldurii puternice din acel deşert. Bicele puternice ale firelor de nisip lovesc năprasnic aceste pungi şi încep să se spargă una după alta. Cele mai multe sunt în zona pieptului, abdomenului, ficatului, capului şi spatelui. Vizualizaţi apoi cum ele explodează, pur şi simplu, împroşcând lichidul purulent pe nisipul fierbinte. Acestea sunt repede uscate de căldura soarelui şi de vântul fierbinte. Simţiţi cum urmele lor dispar în câteva secunde, atât de pe voi cât şi de pe nisipul arzător. Vizualizaţi o durere veche, un regret profund şi priviţi unde este „apa” cea rea (otrava) adunată. Observaţi cum se strânge acea pungă, cum ţesutul care o ţinea este slăbit, uscat şi în final cum se sparge eliberând mizeria sufletească.
Scoateţi în faţă toate durerile vechi, toate regretele, sentimentele de vină, invidia, durerile pricinuite de pierderi, ura pentru diferite persoane sau grupuri, umilinţele îndurate, toate otrăvurile care vă erodează sufletul şi mintea de luni sau ani buni. Vizualizaţi cum se sparg toate pungile cu puroi pe care acestea le-au făcut pe corpul vostru emoţional. Pentru fiecare astfel de amintire se va sparge câte o astfel de pungă.
Nu este necesar să staţi mai mult de 20 de minute în această meditaţie, deci nu este bine să vă eliberaţi de chiar toate aceste probleme într-o singură şedinţă, ci doar de acelea care vă vin în minte în acel moment. Şi nu mai  mult de zece pentru o astfel de meditaţie.
Rămâneţi apoi sub căldura infernală a deşertului pentru câteva minute. Simţiţi cum aceasta vă usucă de resturile pungilor sparte, cum nisipul aspru şi vântul fierbinte vă curăţă petele rămase pe corpul emoţional.
După cele câteva minute veţi face paşii înapoi în corpul fizic, după care veţi deschide ochii.
La câteva minute după ce veţi ieşi din meditaţie este posibil să aveţi parte de o uşoară stare de euforie. Nu vă amăgiţi, crezând că aţi scăpat atât de uşor de aceste otrăvuri emoţionale. Această meditaţie are mai mult rolul de a curăţa rănile sufleteşti de materiile purulente adunate, de a oferi ajutor conştiinţei vostre în lupta cu ele. Cauzele lor rămân, ele vor continua să genereze mizerie şi stări negative dacă nu se luvrează şi la cauzele lor, adică în zona informaţională.
 În acest sens, trebuie să ţineţi cont de următoarele aspecte:
·         Trecutul nu poate fi schimbat. Punct! Oricât aţi vrea, oricât aţi încerca, trecutul este este un fapt împlinit. Nu v-a plăcut ce s-a întâmplat? Atunci înseamnă că aveţi o lecţie importantă de învăţat. Învăţaţi-vă lecţia şi reveniţi de îndată la prezent.
·         Neacceptarea trecutului înseamnă suferinţă şi luptă cu morile de vânt! Neacceptarea înseamnă rămânerea în trecut, deci într-un spaţiu mort.
·         Plasarea în viitor este rezultatul temerilor de tot felul sau al egoului (vise deşarte). Viitorul este tot atât de mort precum trecutul.
·         Viu este doar prezentul!
·         Orice durere sufletească poate fi un puternic instrument de evoluţie; este o energie greşit direcţionată!
Emoţiile negative de tip „foc”
Şi acestea pot fi încadrate în două categorii: solare şi lunare. Cele solare îşi au deci „terenul de acţiune” în exterior iar cele lunare în interior.
Emoţiile negative violente de tip „foc solar” sunt reprezentate de furie, mânie şi gelozie.
Emoţiile negative violente de tip „foc lunar” sunt reprezentate de disperare, panică şi groază.
Aceste emoţii determină adevărate erupţii de energii negative, iar toxinele biochimice generate de corpul fizic la manifestarea acestora, au un efect extrem de negativ asupra sănătăţii fizice, emoţionale şi mentale. Pe de altă parte, aceste manifestări pot genera efecte neplăcute şi asupra altor persoane, asupra mediului, sau asupra unor alte aspecte ce ţin de situaţie, conjunctură etc.
 Aceste emoţii sunt primele care trebuiesc depăşite căci, prin efectele lor, sunt cele care ne leagă cel mai mult de regnul animal. Emoţiile negative violente, nu numai că sunt cele mai mari consumatoare de energie vitală dar această energie este folosită în defavoarea noastră şi a celor din jurul nostru. Mecanismul lor ţine de combinaţiile instinctelor primare şi diversele scheme informaţionale stocate în ceea ce specialiştii au numit sistemul limbic amigdalian din creier. Acesta este responsabil de reacţiile noastre în diversele situaţii limită, cu care fiecare se confruntă de mai multe ori în viaţă. Sistemul limbic deţine o matrice informaţională reactivă complexă, care include toate schemele şi tiparele informaţionale prin care spiritul nostru a fost nevoit să le folosească în decursul tuturor întrupărilor anterioare.
În funcţie de specificul matricei informaţionale reactive din zona amigdaliană, dar şi a conceptelor şi a judecăţilor de valoare, pe care omul şi le-a format în diversele situaţii întâlnite în urma experienţelor, aceste emoţii violente se pot perpetua şi chiar dezvolta dacă nu se iau măsurile necesare pentru eliberarea lor.
Furia şi mânia sunt stările de extremă iritare emoţională şi sunt urmate de o descărcare violentă a energiei psihice. Furia apare datorită unui fenomen ce poate fi asemuit cu un scurt-circuit din zona psihoemoţională. În fapt, scurt-circuitul are loc în zona acoperită de planul mental, acţionând ca un declanşator pentru energiile psihice. În acel moment, practic, toate activităţile cognitive sunt suspendate. Este momentul în care omul este cel mai aproape de regnul animal. Furia este deosebit de nocivă, atât pentru corpul fizic cât pentru corpurile subtile.
Mânia, spre deosebire de furie, are un caracter ceva mai generalizat, ea se extinde (prin substratul ei informaţional) asupra unei porţiuni mai mari a planului mental, şi poate ţine o lungă perioadă de timp. În termen alchimic, este o combinaţie de „foc” şi „apă”.
Gelozia este o stare de iritabilitate psihică foarte pregnantă, şi care durează o perioadă mai lungă de timp. Dacă furia şi mînia sunt legate de ego, teamă şi instinctele de supravieţuire şi adaptare, gelozia este legată de instinctul de conservare, deci vorbim de energii psihice negative foarte puternice.
Disperarea şi panica apar ca urmare a aparentei închideri a sinelui conştient într-o cursă mentală. Este vorba de rigidizarea corpului mental datorită controlului exercitat de blocajele şi tiparele mentale. Spre deosebire de panică, ce are un caracter temporar (de moment sau conjunctură) disperarea se întinde pe o perioadă mai mare de timp.
Groaza este emoţia negativă cea mai acut resimtiţă şi apare, de regulă, în momentul în care viaţa sau integritatea fizică (proprie sau a celor apropiaţi) este pusă în pericol de o cauză anume.
Dacă sunt descărcate în exterior, acestor emoţii violente determină agresivitatea (violenţa) fizică şi verbală, distrugerea, alterarea, vandalismul, protestele violente, cruzimea, sadismul vulgaritatea, xenofobia etc.
Dacă sunt descărcate în interior, ele pot determina autoflagelare, autoagresivitate inconştientă (ulcere gastroduodenale, boli de inimă, boli de ficat, pancreas, scăderea imunităţii etc.), autoagresivitate semiconştientă (droguri, alcool, fumat în exces, consum exagerat de medicamente, subalimentaţie, supraalimentaţie).
Fiind vorba de emoţii generate de elementul „foc”, exerciţiul-meditaţie se va desfăşura într-o atmosferă opusă celei de dinainte (elementul „apă”).
Exerciţiul pentru eliberarea elementului nociv tip „foc” se face face la prânz sau seara. Rareori se va face dimineaţa; doar în cazul în care nevoia o va impune.
Vă veţi aşeza în şezut, poziţia turceşte, sau pe scaun, având grijă ca spatele să fie drept. Ochii sunt închişi, iar respiraţia va fi abdominală, pe nas. Veţi fi atenţi circa două minute la procesul respiraţiei. Doar veţi conştientiza cum aerul intră şi iese pe nări, într-un ritm constant. După aceea veţi face o inspecţie asupra corpului fizic pentru a detecta eventualele tensiuni musculare. Începeţi cu muşchii feţei, ai gâtului, şi continuaţi până aţi ajuns la tălpi. Eliminaţi orice fel de tensiune din corpul fizic.
Imediat după ce aţi realizat detensionarea, veţi vizualiza că sunteţi într-o atmosferă de iarnă cumplită, undeva la Polul Nord, aşezaţi fiind pe un imens aisberg de gheaţă. În jur, atmosfera pare să fie albastră. Aerul, orizontul, fulgii răzleţi, celelalte aisberguri din jur, chiar şi vântul năprasnic, toate par să aibă o tentă albastră. Deşi frigul este cumplit, voi îl veţi suporta foarte bine. Ştiţi, şi simţiţi, că temperatura este cu mult sub limita îngheţului, dar acest lucru nu vă deranjează. Vă simţiţi de parcă aţi fi adaptat pentru a suporta o asemenea temperatură.
În continuare, veţi scoate la suprafaţă toată furia acumulată de-alungul timpului, toate ura şi mânia pe care aţi manifestat-o împortiva unor persoane, unor grupuri, sau chiar ţări. Veţi scoate, de asemenea, şi gelozia, panica, disperarea sau clipele de groază, pe care le-aţi simţit în anumite momente ale vieţii voastre. Acestea sunt elemente de „foc” negativ. Este un foc distructiv, de care trebuie să scăpaţi cât mai repede posibil.
Veţi începe, pentru început, cu furia şi mânia. Veţi inspira aerul foarte rece pe nări şi veţi expira focul negativ pe gură. Procesul respiraţiei va fi mai lent şi mai profund decât de obicei. Veţi inspira adânc, umplându-vă abdomenul, apoi vă veţi umfla toracele, după care vă veţi ridica umerii. Retenţia aerului se face la jumătate din timpul inspirului. Deci, dacă pentru cele trei etape ale inspirului (abdominală, toracică, claviculară) va luat 6 secunde, atunci retenţia aerului va fi de trei secunde. Expirul (cu foc murdar) va dura la fel ca inspirul, adică tot şase secunde.
Atenţie! Nu este necesar să faceţi act de bravură, să încercaţi perioade foarte lungi. Mai ales acum, când vă jucaţi cu „focul” negativ! Acest exerciţiu-meditaţie poate fi chiar periculos dacă încercaţi să exageraţi cu respiraţia!
Va trebui să fiţi foarte atenţi la faptul că aerul inspirat este albastru, în timp ce aerul expirat va fi de culoare roşu murdar, adică un fel de roşu amestecat cu maro şi gri. Veţi face şapte respiraţii de acest fel (inspir albastru, pe nas, şi expir roşu murdar pe gură). În timp ce aerul rece albastru este introdus în corp, veţi simţi efectiv că are un efect eliberator, iar odată cu fiecare expiraţie, veţi simţi cum „focul” murdar vă părăseşte. Focul roşu murdar este generat de furie şi mânie, iar în timp ce faceţi respiraţiile veţi avea în faţa conştiinţei momentele în care aţi fost sub influenţa acestor două sentimente negative.
Dacă va fi nevoie, veţi face încă şapte respiraţii pentru eliberarea focului roşu murdar.
După cele şapte respiraţii, veţi elimina focul galben-portocaliu murdar. Acesta este legat de gelozie, de ură - atât faţă de sine cât şi faţă de alţii, de momentele de disperare, panică, şi chiar groază. Veţi aduce în faţa voastră toate aceste momente, împreună cu sentimentele respective. Veţi inspira aerul rece albastru şi veţi expira aerul galben-portocaliu murdar, adică amestecat cu nuanţe de maro şi gri. Veţi face şapte respiraţii de acest fel.
Dacă simţiţi nevoia de încă şapte astfel de respiraţii, faceţi-le! Dar nu mai multe! Este mai bine să executaţi exerciţiul pentru mai multe zile decât să exageraţi.
După ce eliberaţi din „rezervorul” de foc murdar galben-portocaliu, veţi lucra pentru eliberarea de „foc” alb murdar. Acesta este un „foc” aflat la marginea inconştientului. Este un foc deosebit de periculos, deoarece s-a despărţit de suportul informaţional. Este este un foc latent care poate "incendia" oricând spaţiul psiho-mental.
Semne că aveţi o cantitate crescută de „foc” alb negativ:
·         aveţi dese stări de nervozitate (fără o aparentă cauză)
·         dacă vă enervaţi repede, atunci când priviţi diverse emisiuni la televizor (show-uri politice, ştiri cu subiecte negative, filme violente) sau când citiţi diverse ziare, reviste
·         aveţi dese convorbiri sau certuri imaginare cu cei din jur, sau chiar cu alte persoane necunoscute
·         dacă vă roadeţi unghiile, pieliţa din jurul lor, sau vă scărpinaţi des în diferite zone ale capului (în special la ceafă sau după ureche)
·         aveţi diverse ticuri („pompaţi” din picior, frecaţi des nasul, bărbia, sau alte zone ale corpului)
·         aveţi creşteri de apetit pentru carne sau dulciuri (senzaţia de poftă sau foame „turbată” - chiar dacă aţi mâncat cu puţin timp în urmă)
Totuşi, legat de stările dese de nervozitate, trebuie să ţineţi cont şi alte cauze posibile, cum ar fi:
1. Dezechilibre la nivel biochimic. Stările de nervozitate pot apărea din cauza unor „fricţiuni” ale proceselor metabolice legate de elementul „apă”. Este vorba aici de un dezechilibru între mediul acid şi cel bazic. O alimentaţie bazată pe carne, sau care este puternic dezechilibrată (amestec de carbohidraţi cu proteine, de exemplu) generează probleme la nivelul metabolic, şi are drept consecinţă o stare de „tensiune” pe zona senzitivă.
2. Dacă este prea cald sau prea frig, dacă presiunea atmosferică prezintă variaţii dese, dacă se schimbă fusul orar, dacă sunt zgomote deranjante în apropiere, dacă se iau anumite medicamente, etc. Organismul poate să resimtă puternic aceste schimbări în zona psihoemoţională.
3. Evenimente care determină presiune la nivel psiho-mental (probleme sentimentale, probleme în familie, examene, boală, probleme financiare, implicarea în proiecte ce implică o responsabilitate crescută etc.)
Aşadar, dacă sunt excluse cauzele de mai sus, şi prezentaţi semnele respective, este vorba de „foc” alb negativ din zona periferică a inconştientului.
Acest „foc” alb murdar, este ceva mai greu de eliberat, necesitând anumite condiţii exterioare. Exerciţiul-meditaţie prezentat înainte ajută doar într-o mică măsură. Acest tip de „foc” negativ nu este la fel ca „focul” negativ roşu sau galben-portocliu. Fiind desprins de componenta informaţională (nu se mai poate identifica aspectul cauzal), acest „foc” s-a prins de aura energetică, devenind o parte din mecanismul energetic subtil.
Eliberarea de „focul” alb murdar se face cu ajutorul elementelor din natură. Trebuie neapărat să aveţi contacte fizice cu pământul (de preferat muntele) şi apa (de preferat să fie curgătoare). Eliberarea se va face atât prin respiraţie (pe gură) cât şi prin palme cât şi tălpi.
Eliberarea de „foc” alb murdar se va face, la fel ca şi în celelalte două cazuri, numai la expir!
Într-o foarte mică măsură poate ajuta şi apa de la robinet. Eliberararea focului alb murdar se face punând palmele şi tălpile sub jetul de apă (de preferat cât mai rece). Pentru „împământrarea” focului alb murdar (şi aici ajută numai într-o mică măsură), se pun palmele pe unul dintre stâlpii de rezistenţă ai apartamentului, şi se dirijează focul alb murdar spre pământ prin intermediul acestuia.
Dacă staţi la casă sunteţi mai avantajat la elementul „pământ”. În acest caz, puteţi chiar avea acces şi apă „vie” (fântână, puţ).

vineri, 20 ianuarie 2012

Dinamici energetice in 2012 (2)


După cum se observă, corpul psiho-mental reactiv nu este doar foarte complex şi puternic, dar ne şi conduce viaţa în proporţie de cel puţin 80% (procentul este chiar mai mare la marea majoritate a oamenilor). Evenimentele neplăcute trăite de-alungul vieţii, evenimentele dramatice, situaţiile penibile, situaţiile la limită, conflictele diverse, primejdiile de tot felul, anumite nevoi etc., au determinat reacţii puternice din creierul amigdalian (numit şi creierul reptilian), acesta fiind responsabil de deciziile „luptă sau fugi”. Aceste reacţii s-au concretizat apoi în atitudini şi formarea de blocaje mentale, sau diverse tipare de acţiune. Pe de altă parte, societatea (familia, şcoala, anturajul, massmedia etc.) au contribuit şi ele la formarea altor blocaje şi tipare mentale nocive, sau care înlănţuiesc libertatea şi fericirea.
 Nu este foarte uşor de purificat corpul psiho-mental, dar nu este nici foarte greu. Depinde de aspiraţia fiecăruia... Unii sunt mai bine motivaţi de aspiraţia pentru evoluţia spirituală, alţii mai puţin. Viaţa este deosebit de complexă; omul este, de asemenea, o fiinţă deosebit de complexă, iar motivaţiile sale sunt şi ele foarte complexe. În general, fiecare experimentează ceea ce vrea, alege ceea ce consideră că este mai bun pentru el, dar, vine un moment când omul nu este mai deloc satisfăcut de ceea ce îi oferă exteriorul, nici de ceea ce crede că reprezintă viaţa lui. Acel moment poate veni în orice clipă şi la orice vârstă (s-au observat vârfuri pe ciclul de şapte ani, adică la 14, 21, 28, 35, 42, 49, 56, 63, sau chiar la 70 de ani).
Pentru purificarea corpului psiho-mental se poate merge pe două direcţii simultan. Una dintre direcţii este dată de procesul de curăţare propriu-zisă, iar cealaltă este dată de procesul de „construcţie” al unui nou suflet (ceea ce Dumnezeu în Biblie spune „Îţi voi scoate inima de piatră şi îţi voi pune una din carne”.
După cum mi s-a transmis, sunt trei instrumente care ne pot ajuta în procesul de purificare (şi nu numai de purificare): rugăciunea, meditaţia şi conexiunea la energiile naturale (vital-telurice, elementale, lunare, solare, celeste).
Rugăciunea este instrumentul aflat cel mai la îndemână, deoarece nu presupune un efort foarte mare din partea noastră, nici nu implică un bun control al imaginaţiei, o bună concentrare sau o capacitate mai crescută de detaşare. După cum spunea şi Iisus Hristos, rugăciunea nu trebuie să fie o grămadă de borboroseli, căci nu cantitatea este importantă ci calitatea, deschiderea sufletească, sinceritatea, şi mai ales smerenia, modestia. Este recomandat ca meditaţia să fie deschisă cu o scurtă rugăciune către sferele superioare (Divinitate), astfel încât să fim asistaţi pe parcursul ei. Nu sunt necesare multe rugăciuni, nici învăţate pe de rost din cărţile de rugăciune, ci aşa cum am spus, e nevoie de sinceritate, deschidere sufletească, căinţă pentru greşelile făcute, smerenie. Deşi sunt cunoscute numeroase rugăciuni, dintre care unele sunt de-a dreptul superbe, ghizii spirituali (şi nu doar ai mei) mi-au transmis că Psalmii sunt de neîntrecut în ceea ce priveşte capacitatea de-a ne mobiliza mintea şi sufletul spre cele spirituale. Acestea au o construcţie specială, care determină procese subtile de curăţare a mentalului şi emoţionalului. Este recomandat ca măcar un psalm să fie citit zilnic.
Meditaţia este un cuvânt foarte la modă, răspândindu-se destul de rapid începând cu jumătatea secolului 20, odată cu dezvoltarea massmediei şi a tehnologiei informaţionale. Se cunosc foarte multe tipuri de meditaţii, dintre care cele mai răspândite sunt vizualizările şi contemplările.
Vizualizarea presupune realizarea unei construcţii mentale, care poate să fie statică sau dinamică (implică participarea directă a voinţei şi imaginaţiei). Vizualizarea dinamică este unul din instrumentele eficiente pentru a ne elibera de diverse blocaje mentale, sau pentru a ne schimba parametri anumitor tipare de gândire. Exerciţiul de vizualizare următor este foarte eficient pentru a elimina o parte dintre blocajele mentale simple, dar va ajuta şi pentru cele care sunt ceva mai complexe, ascunse, sau chiar pentru înţelegerea unor tipare de gândire. Nu se vrea a fi un antidot universal, dar este un excelent „pansament” pentru rănile de la nivelul psiho-mental.
Acest exerciţiu este recomandat să fie făcut dimineaţa, deoarece apelează la conştient şi la semiconştient (sau preconştient). Semiconştientul (preconştientul) este zona reactivă a psiho-mentalului, acolo sunt „sediile” reflexelor, automatismelor, tiparelor de gândire, blocajelor mentale. Este, de asemenea, zona responsabilă pentru atitudinea care o avem faţă de diferitele situaţii cu care ne confruntăm. Tot de aici ne vine frica de necunoscut, pentru că nu avem un „tipar” reactiv, nu ştim cum să abordăm acel necunoscut, nu ştim ce reacţie să avem în faţa lui. Iar conexiunea (care este aproape instantanee) la creierul amigdalian (reptilian) determină reacţia de fugă sau de agresivitate.
Cei mai mulţi preferă deci să reacţioneze decât să acţioneze cu calm, bun simţ, încredere, speranţă. Aceasta este una dintre dovezile faptului că nu ne-am desprins încă de animalitate. Animalele deţin o grămadă de „pachete” de astfel de scheme reactive. Desigur, toate acestea fac parte din evoluţia lor dar, la oameni, un astfel de comportament este depăşit, ba chiar dăunător.
Spre deosebire de animale, noi suntem dotaţi cu un intelect, iar capacităţile sale sunt cât de cât dezvoltate şi rafinate, datorită sistemului de învăţământ, prin experienţa directă, prin capacitatea de viziune, prin raportarea la valorile umane (pentru care societatea a trudit de milenii).
 Prima lună: Purificarea

Aşadar, pentru purificarea corpului psiho-mental vom folosi o tehnică prin care se combină forma, culoarea şi sunetul. Cele mai multe blocaje şi tipare mentale negative s-au „cimentat” prin intermediul evenimentelor care implică forme, culori şi sunete (cuvinte). Forma aleasă pentru această meditaţie este torul; se vor folosi zece culori (şapte de bază - roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo, viloet plus alb, argintiu, auriu), iar ca sunet vom folosi două vocale, „u” şi „i”, plus sunetul „s”, auzit ca şi cum s-ar fisura un recipient sub presiune.
  Se vor face 30 de astfel de meditaţii - câte una în fiecare zi, combinându-se cele zece culori ale torului cu cele trei sunte.

Meditaţia de dimineaţă:

Ne vom aşeza într-o poziţie confortabilă (este recomandată poziţia şezut „turceşte”, sau pe scaun), având coloana vertebrală dreaptă, iar braţele vor fi lăsate lejer. Poziţia feţei va fi spre Est sau spre Nord, iar ochii se vor ţine închişi. Pentru început, se va menţine atenţia asupra respiraţiei; se va inspira şi expira pe nas; respiraţia trebuie să fie abdominală. Circa două minute se va conştientiza cum aerul intră şi iese pe nări, iar corpul se linişteşte cu fiecare respiraţie. Se va face apoi o scurtă „inspecţie” asupra corpului fizic, pentru a descoperi şi elimina eventualele tensiuni. Vom începe cu muşchii feţei; îi vom detensiona dacă observăm că sunt tensionaţi, apoi vom continua cu muşchii gâtului, umerilor, braţelor, spatelui, pieptului, abdomenului, bazinului, şoldurilor, coapselor, gambelor, tălpilor.
După ce am făcut detensionarea, vom vizualiza cum un punct de lumină roşie pleacă din zona inimii şi se opreşte la circa doi-trei metri în faţa noastră. Vom vizualiza respectivul punct roşu ca emiţând puternic un sunet asemănător vocalei „u”, de tonalitate joasă, cum ar fi sunetul unui motor sau transformator electric. Vom vizualiza cum punctul se va roti în sensul invers acelor de ceasornic, adică vom construi un cerc plecând din acel punct de lumină roşie. Cercul roşu construit va avea diametrul de circa 1-1,5 metri. Vom continua să facem şapte astfel de rotiri ale punctului roşu de-alungul cercului roşu. Vom vizualiza punctul ca fiind ceva mai strălucitor decât cercul. Este foarte important să vizualizăm atât rotaţia punctului roşu cât şi să conştientizăm sunetul lui specific (de „u”, asemănător motorului). Se va avea în vedere ca viteza de rotaţie să fie de circa 12 secunde (pentru a trasa cercul). Pentru a fi de ajutor, se poate face asemănarea dintre un ceas şi cercul roşu; astfel vom lua circa trei secunde pentru ca punctul să se deplaseze de la „ora 12” la ora „3”; aşadar vom avea circa 12 secunde pentru o rotaţie completă. A nu se uita faptul că rotaţia este în sensul invers acelor de ceasornic.
După cele şapte rotiri ale punctului roşu se va roti cercul cu 900 , după care vom face rotaţia cercului roşu în jurul nostru (formând torul - figura de mai jos). Vom folosi aceeaşi tehnică precum la construcţia cercului roşu, adică vom lua circa 3 secunde pentru fiecare „trei sfert de oră” făcut de cerc. Spre deosebire de cerc, torul va fi semitransparent, Vom face şi aici şapte rotiri ale cercului (cercul va fi mai strălucitor decât torul) în jurul nostru.
Este deosebit de important să nu se omită nici construcţia cercului şi nici cea a torului. De asemeena, este extrem de important să se ţină seama de deplasarea punctului şi cercului, precum şi de sunetul pe care punctul (apoi cercul) îl face în rotaţia lui. Rotirile, la secundele respective, în combinaţie cu sunetul specific, determină pregătirea conştientului pentru înţelegerea şi eliberarea de blocaje şi tipare mentale negative.
Este foarte posibil ca unii să simtă o rezistenţă foarte puternică pentru această primă parte a meditaţiei, şi astfel să apară tendinţa de a sari peste ea. Este dovada faptului că blocajele se simt cumva ameninţate şi se încearcă devierea de la acest exerciţiu-meditaţie. Este bine dacă s-ar exersa câteva zile înainte doar cu formarea cercului şi torului, iar apoi se va combina cu sunetul specific. Această parte a meditaţiei este procesul de „perforare” a conştientului până în zona semiconştientului, folosindu-se de sunet, formă şi culoare
Următorul pas va fi proiectarea în interiorul torului a tuturor aspectelor negative din corpul psiho-mental reactiv. Este bine ca înainte de meditaţie (chiar cu o zi înainte) să privim bine în toate straturile corpului psiho-mental reactiv şi să „contabilizăm” cele mai neplăcute şi deranjante situaţii cu care ne-am confruntat. Pentru început vom elibera cele mai mari temeri: de moarte, de boală, de sărăcie, de singurătate, de pierderea locului de muncă, de pierdere a partenerului sau a celor din familie, de pierdere a unor bunuri personale etc. Temerile sunt cele mai mari frâne în evoluţia noastră. Teama se comportă asemenea unor puternice surse de curent, care alimentează circuite negative, determinând reacţii dintre cele mai nefericite din partea noastră.
Când vom scoate fiecare frică din noi, o vom vizualiza ca având o formă diformă, ca o nevertebrată vâscoasă, şi scoţând sunete dizarmonioase, de scârţâit, şuierat, sau de gemete înăbuşite. Fiecare temere în parte o vom vizualiza astfel. Vom umple torul cu cât mai multe astfel de temeri, după care vom trece la eliberarea de evenimente neplăcute, deranjante, conflictuale, ruşinoase etc. Şi acestea au un efect deosebit de nociv deoarece se comportă asemănător unor canale de alimentare cu energie negativă pentru multe alte blocaje şi tipare mentale negative.
Vom retrăi mental toate aceste evenimente neplăcute; ne vom detaşa apoi de ele privindu-le ca fiind separate de noi (ca şi cum le-am privi la televizor) după care le vom introduce şi pe acestea în torul roşu. Le vom vizualiza inclusiv cu sunetele aferente, adică cu certurile, strigăturile, jignirile (în caz de conflicte), după care, odată introduse în tor, vom ţine cont doar de imagini. Este important ca sunetul torului roşu (de „u”, ca uruitul de motor) să acopere sunetele tuturor temerilor şi situaţiilor neplăcute.
Toate proiecţiile le vom distribui astfel încât să ocupe uniform torul. Vom vizualiza apoi cum totul se aprinde foarte puternic, asemnea unui filament de bec, „arzând” tot ceea ce se află în el.
Revenim cu atenţia spre procesul de respiraţie. În timp ce expirăm aerul, vom vizualiza că torul îşi măreşte diametrul mare (diametrul sectiunii, acolo unde sunt arse evenimentele şi temerile rămâne la fel) şi se depărtează de noi, făcându-se deosebit de elastic. Astfel, la fiecare expiraţie inelul torului se va depărta tot mai mult de noi. Este bine să încercăm să conştientizăm cum inelul se deplasează atât în faţă şi în spate cât şi pe lateral. După câteva zeci de respiraţii, vom vedea inelul torului ca fiind doar un mare cerc roşu în jurul nostru.
Ne vom abate apoi atenţia de la torul mărit şi vom simţi cum ne cuprinde o linişte deplină. Vom fi noi înşine, într-o deplină pace şi linişte. Vom căuta să rămânem câteva minute în acea stare de calm; eventualele imagini care ne vor apare prin minte le vom lăsa să treacă fără a ne afecta. Vor fi, oricum, mult mai puţine şi mai deranjante. Aceste momente de calm sunt foarte importante, comportându-se ca nişte „pansamente” pentru suflet şi minte.
Vom reveni încet cu atenţia la procesul respiraţiei. În timp ce inspirăm vom contracta torul roşu, astfel că după 15-20 de respiraţii îl vom readuce la dimensiunea normală (diametrul mare de 2-3 metri, iar dimetrul mic de 1-1,5 metri). Vom vizualiza torul roşu ca fiind curat, eliberat de toată încărcătura emoţională negativă pe care am pus-o acolo.
Urmează ultima parte a meditaţiei, care va fi aproape la fel ca prima parte, cu deosebirea că de această dată vom parcurge în sens invers mişcarea cercului şi a punctului. Vom vizualiza deci cercul roşu cum se deplasează, de această dată, în sensul acelor de ceasornic, la aceeaşi viteză (3 secunde pentru „un sfert de oră”). La cea de-a şapte rotire a cercului vom închide torul, şi rămânem doar cu cercul. Vom roti cercul astfel încât să-l vedem perfect. Vom proceda la fel şi cu închiderea cercului; vom vizualiza punctul roşu deplasându-se în sensul acelor de ceasornic, de şapte ori, ultima rotaţie închizând cercul. Punctul roşu rămas îl vom readuce în inima noastră.
După ce se vor deschide ochii, vom mai rămâne un minut sau două în poziţia şezută (sau pe scaun), mişcând uşor braţele şi privind în jur (este recomandat pentru a nu deranja sistemul circulator).
Acest exerciţiu-meditaţie trebuie făcut în fiecare zi, timp de 30 de zile. A doua zi vom vizualiza cum un punct portocaliu va construi cercul şi apoi torul. Primele zece zile vom folosi deci cele zece culori, cu sunetul „u”, urmează zece zile (câte o culoare pentru fiecare zi) cu sunetul „i”, iar la  ultimele zece zile cu sunetul „s”.

 va urma...


vineri, 13 ianuarie 2012

Dinamici energetice in 2012 (1)


Stratul factorilor materiali:
Are la bază aspectele motivaţionale legate de planul material. Într-o primă fază, acest strat se ocupă de necesităţile de bază, precum hrană, adăpost, îmbrăcăminte, etc., deci cele necesare traiului zilnic. Nu aceste aspecte reprezintă o problemă ci atunci când dinamica motivaţională se raportează la: formă, aspect, capacitate, cuprindere, cantitate, intensitate etc.
Deci nu factorii fizici reprezintă sunt problema ci dualitatea, antagosnimul, modul cum vă raportaţi la spaţiul 3D, adică la propriile sisteme de valori. Acestea determină tensiuni puternice pe zona psihoemoţionalului, deoarece sunteţi programaţi încă din copilărie să fiţi „mai bun decât altul”, „mai puternic decât altul”, „mai bogat decât altul”, „mai deştept decât altul”, „mai influent decât altul”, „cu mai multe titluri decât altul” etc.
Este nociv şi gândul de a fi „mai iubitor decât altul”, „mai bun decât altul”, „mai milos decât altul” şi alte asemenea. Acestea sunt tot emanaţii egotice, deci o frână în evoluţie.
Este indicat ca, la început, competiţia să fie cu voi înşivă, adică să fiţi mai bun, mai puternic, mai iubitor, mai bogat, mai deştept etc., decât ai fost înainte. Raportarea la ceilalţi implică, mai devreme sau mai târziu, conflictul, iar suferinţa este doar o chestiune de timp deoarece dualitatea este specifică planului 3D, ori în acest plan Legea Ciclicităţii determină ca ceea ce este „sus” să ajungă „jos”, şi invers.

Stratul factorilor emoţionali:
 Ataşamentele:
Ataşamentele faţă de bunuri, obiecte bani, terenuri, imobile, maşini, firme, artefacte, bijuterii, tablouri, etc.
Aataşamentele faţă de oameni (la modul excesiv) părinţi, copii, soţ(ie), subalterni, şefi, politicieni, personaje istorice, personaje carismatice, etc.
Ataşamentele faţă de idei, concepte, învăţături etc. duc la:
·         obsesii
·         ultranationalism
·         forme de orânduire odioase (fascism, comunism, dictatură)
·         idealism nefundamentat
·         xenofobie
·         idei preconcepute etc.
Aataşamentele faţă de tradiţiile de tot felul pot duce la:
·         prozelistism
·         dogmatism
·         fanatism
Dependenţele: alcool, droguri, tutun, jocuri de noroc, sex, adrenalină (situaţii extreme)
Fricile
Frici legate de integritatea si siguranţa personală:
·         frica de moarte
·         frica de vătămare
·         frica de boală
·         frica de accidente
·         frica de singurătate
·         frica de bătrâneţe
·         frica de sărăcie
·         fricile legate de diversele pierderi (de la persoane la bunuri)
·         fricile legate de evenimentele naturale (inundaţii, cutremure, incendii, grindină, secetă, trăznete etc)
·         frica de animale (de muşcături, lovituri, înţepături, de boli transmisibile etc.)
·         frica de maşini etc.
Frici legate de evenimentele viitoare:
·         insecuritate
·         incertitudine
·         nesiguranţă financiară
·         frica de-a nu face faţă diverselor situaţii
·         frica de ridicol
·         frica de a înfrunta diversele situaţii
·         frica de-a lua cuvântul etc.
Frici legate de situaţiile relaţionale:
·         frica de-a fi înşelat
·         frica de-a fi furat
·         suspiciunea
·         neîncrederea
·         frica de responsabilitate
·         frica de autorităţi
·         frica de-a prelua autoritatea
·         frica de iniţiativă
·         frica de pierdere a onoarei
·         frica de succes (există şi aşa ceva) etc.
Identificările:
Identificarea cu numele şi familia
Identificarea cu grupul, regiunea, religia, partidul, natiunea
Identificarea cu profesia, hobby-urile, tabieturile, preferinţele de tot felul.
Toate cele de mai sus formează:
·         Blocaje psiho-mentale
·         Tipare mentale
·         Reflexe
·         Deprinderi
·         Automatisme
Stratul influenţelor imaginaţiei – tendinţa de a fugi de realitate şi a se refula în diverse scenarii mentale. Acestea pot crea dependenţă.
Stratul influenţelor egotice
Acest strat este determinat de dependenţa faţă de emoţiile egotice, care sunt de două feluri: emoţii egotice negative şi emoţii egotice fals pozitive.
Emoţiile egotice negative sunt reprezentate de ură, invidie, dorinţa de răzbunare, pizma, duşmănia, ambiţiile deşarte.
Emoţiile egotice fals pozitive sunt reprezentate de „aerele” de superioritate, aroganţă, trufie, infatuare.
Stratul influenţelor factorilor inconştienţi (zona reziduală a tuturor fenomenelor psihice neconsumate, reprimate, înăbuşite, aflate în stare latentă).
Acest strat poate deveni periculos deoarece încărcătura energetică a emoţiei este desprinsă de aspectul informaţional, intrând în „rezervorul” de tensiune nervoasă.
Stratul influenţelor factorilor subconştienţi – impulsuri din vieţile anterioare, subprograme din matricea energo-informaţionă – care include şi programul evolutiv, direcţiile generale de evoluţie stabilite înainte de întrupare.
Stratul influenţelor factorilor genetici – are avantaje (anumite caracteristici fizice, psihice, mentale) dar şi dezavantaje (pe aceleaşi zone).
 Stratul influenţelor factorilor temporali
Trecut: dureri, neplăceri, bucurii, satisfacţii etc.
Este unul dintre cele mai puternice straturi. Foarte adesea oamenii sunt măcinaţi în interior de amintirile trecutului. Atât cele negative (conflicte, regrete etc.), cât şi cele plăcute determină ruperea de realitate şi, implicit, noi forme de blocaje mentale.
Viitor: speranţe, aşteptări, temeri

Eu: Din cele ce observ mai sus, toate aceste straturi par a defini chiar viaţa noastră. Dinamica vieţii noastre este dată de corpul psiho-mental reactiv.
Ral: Şi? Vă place cum arată viaţa voastră? Sunteţi fericiţi?
Eu: Unii sunt...
Ral: Atunci să continue cu fericirea lor.
Eu: Într-o conexiune mai veche, Zamolxe mi-a spus că fericirea o simţim atunci când suntem echilibraţi în interior şi ne exprimăm potenţialul creator.
Ral: Echilibrul este cheia. În dualitate este foarte greu să fiţi în ochilibru.
Eu: Care sunt semnele pentru echilibrul psiho-emoţional?
Ral: Atunci când nu mai răspundeţi la rău cu rău, când teama dispare din viaţa voastră, când fiecare zi este minunată, când simţiţi că radiaţi iubire pentru fiecare fiinţă, când energia voastră este la cele mai înalte cote, când sunteţi creativi, debordaţi de voie bună, optimism. Cu toţii le ştiţi...
Eu: Ăsta e idealul fiecăruia. De ce este atât de greu să atingem echilibrul psiho-emoţional?
Ral: Pentru că fiecare caută să „împacheteze” sufletul în limitele corpului, în zona egoului, luându-i în acest fel energia şi libertatea. Sufletul este cu mult mai mult decât corpul. Foarte mulţi sunt prinşi cu totul în problemele materiale. Lăsaţi corpul să se ocupe de materie iar sufletul să se ocupe de cele sufleteşti, sau cum spunea Iisus: „daţi Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. Învăţaţi să redeveniţi copii! Bine v-a spus Iisus că pentru a ajunge în Împărăţia Cerurilor trebuie să redeveniţi asemenea copiilor. Unde vă este bucuria şi optimismul din copilărie?
Eu: Realitatea crudă ni l-a luat.
Ral: Chiar aşa? Realitatea v-a luat cumva şi capacitatea de-a visa? Realitatea v-a răpit imaginaţia, speranţa? Ia mai gândeşte-te! Nu cumva egoul? Nu cumva dorinţa de-a fi mai mare, mai puternic, mai bogat, mai deştept, mai influent?
Eu: Deci este rău să fii mai mare, mai bogat, mai puternic?
Ral: Nu este rău atâta vreme cât eşti mai iubitor, mai iertător, mai harnic, mai armonios în relaţia cu tine şi cu exteriorul tău. Este rău atâta vreme cât le consideraţi cauze ale fericirii voastre. Acestea nu sunt cauze, sunt efecte...
Eu: Ştiu, mi-ai repetat de multe ori! Dar toţi vor să fie în armonie cu ei şi cu exteriorul. De ce, totuşi, este atât este greu? Eu am observat că reacţiile negative la diverşi stimuli din exterior – adică răspunsul „rău la rău” sunt date de mecanismele subtile din psiho-mental. Degeaba îmi impun, atunci când sunt calm, să nu mai răspund la negativ cu negativ, căci, în momentul când sunt pus faţă în faţă cu o situaţie de conflict, intervin mai rapid aceste scheme reactive din psiho-emoţional. Cum scap de aceste scheme? Sunt mult prea multe pentru a le „decompila” din punct de vedere informaţional.
Ral: Schemele reactive sunt ceva mai puternice decât simpla dorinţă de schimbare. Este nevoie de o bună abordare şi mai ales de perseverenţă. Aveţi trei instrumente care vă pot ajuta: rugăciunea, meditaţia şi conexiunea cu energiile naturii – elementele în special. Rugaţi-vă Divinităţii să vă ajute pe măsura puterii şi înţelegerii voastre, şi să vă ofere sprijin în paşii pe care îi aveţi de făcut. Apoi trebuie să aveţi în vedere cele două feluri de meditaţie de care ţi-am spus. Schemele psiho-mentale reactive nu sunt conectate doar la mentalul conştient ci şi la toate celelalte componente ale corpului mental. După cum am spus, una dintre meditaţii trebuie făcută dimineaţa, iar cealalaltă seara. Meditaţia de dimineaţă va apela la zona psiho-mentalul reactiv, iar cea de seară va apela la zona inconştientului. Veţi scăpa de aceste scheme reactive când conştientul va câştiga teren în faţa acestora.
va urma...