Ral: La fel se prezintă
situaţia şi cu elementul apă. Sunt atât de multe energii şi
puteri aferente lor care vă stau la dispoziţie... Este greu de
înţeles de ce preferaţi să închideţi ochii!
Eu: Hm, pare simplu dar nu
e. Sunt puse nişte legi peste aceste puteri. Când am scris, în
stare de semitransă, cartea „Misterele şcolii zamolxiene” am
reţinut foarte clar când unul dintre învăţătorii lui Zamolxe
spunea că dacă cineva doreşte puteri pentru suflet atunci sufletul
trebuie să se ostenească, dacă doreşte puteri ale minţii atunci
mintea trebuie să se ostenească, iar dacă se vrea puteri peste
trup atunci trupul trebuie să se ostenească. Aceste osteneli sunt
grele. Experienţa a demonstrat că, în condiţii normale, astfel de
puteri se obţin doar prin Legea Necesităţii, ori această lege se
manifestă îndeosebi în condiţii mai grele. Hrana energetică
elementală se poate accesa doar dacă este neapărat necesară. Iar
ca să o faci necesară trebuie să opreşti hrana normală, deci
vorbim de un post mai greu. Se ştie că organismul mai găseşte
ceva de „digerat” apelând la rezervele de grăsime ale
organismului. În plus, trebuie să ai un bun control al triadei
intenţie-imagine-emoţie. În timpul postului greu apar în zona
psiho-mentală o serie de tensiuni, datorate în principal
intervenţiei instinctelor de supravieţuire şi adaptare. În ce mă
priveşte, după nici două zile de post greu, şi cu o „aliniere”
cât de cât bună pe triada intenţie-informaţie-emoţie, am simţit
că iau foc. E clar, nu e pentru orice postul greu mai lung de 2-3
zile!
Ral: Metoda postului lung
este cea mai rapidă, dar nu este singura. Se pot accesa energiile
elementale şi în timp ce se consumă hrană solidă. Cel mai recomandat este
să consumaţi doar alimente naturale, şi maxim jumătate din
cantitatea necesară, deci sub 1000 de calorii, după cum socotiţi
voi. În acest caz aveţi nevoie de aproximativ 50-70 de zile pentru
a putea accesa energiile elementale. În cazul postului greu, se
poate activa „tubul digestiv eteric” în 7-14 zile, plus
echilibrul triadei intenţie-imagine-emoţie.
Eu: Deci importantă este,
în acest caz, perseverenţa.
Ral: Perseverenţa este o
condiţie de bază pentru oricare drum, şi în special pentru cel al
evoluţiei spirituale.
Eu: Este posibil, în caz de
perseverenţă, să se poată accesa aceste energii subtile chiar
dacă se consumă hrană denaturată?
Ral: Da. Este posibil chiar
şi în cazul consumului de hrană denaturată dar, în acest caz,
ar fi nevoie de şapte până la zece ori mai mult timp decât în
cazul când vă hrăniţi natural la jumătate din cât aţi avea
nevoie în mod normal.
Eu: Deci vrei să spui că
după minim 350, şi maxim 840 de zile, de practică asiduă a unei
tehnici, un individ oarecare poate obţine aceleaşi rezultate ca unul care a consumat
jumătate din necesarul de alimente naturale timp de 50-70 zile, sau
un altul care a ţinut un post greu 7-14 zile?
Ral: Da, se poate merge şi
pe varianta asta, însă nu se va putea accesa decât o parte din
plaja de energii din stratul superior.
Eu: Eu credeam, şi chiar tu
ai afirmat asta, că pentru a accesa energii subtile dintr-un „strat”
superior” este nevoie de „curăţenie” pe stratul anterior.
Ral: Se pot crea în corpul
eteric anumite trasee energetice, asemenea conexiunilor dintr-un
aparat electric, şi prin acele trasee se vor accesa energiile
elementale. Nu este recomandat să accesaţi energiile focului şi
ale aerului atâta vreme cât vă alimentaţi denaturat.
Eu: Care sunt riscurile?
Ral: Pot apărea
„deranjamente” pe corpul eteric... E vorba de incompatibilitate
energetică. Lucrurile pot degenera. La fel ca în cazul focului
fizic, trebuie să aveţi o „vatră” bine construită şi
delimitată de alte "obiecte", să alimentaţi cu „lemne” doar atât
cât este nevoie, să aveţi la dispoziţie şi „aer” pentru
întreţinere, precum şi „apă”, în caz de o stârnire prea
mare a focului.
Eu: Deşi pare că focul are
cele mai puţine puteri, iată că nu sunt deloc de neglijat.
Ral: La fel ca şi în
planul fizic, focul subtil te poate purifica, transforma, energiza,
întări, dar te poate distruge dacă nu există armonie.
Eu: De ce este periculos
aerul în acest caz?
Ral: Nu este la fel de
periculos ca focul dar poate determina o aranjare anormală pe planul
mental, ceea ce poate duce la pierderea contactului cu realitatea.
Eu: Ce înseamnă acest
lucru? Poate duce la nebunie?
Ral: În cele mai grave
cazuri, da. În cele mai puţin grave ar amplifica disocierile la
nivel mental, ceea ce în termeni patologici se numeşte
schizofrenie. Mulţi, care au în exces elementul aer, în defavoarea
altor elemente, sunt mult timp rupţi de realitate. Trăiesc mai mult
în propriile lumi decât în realitatea efectivă. Dacă există şi
un exces de foc atunci lucrurile pot degenera grav.
Eu: Revenind la meditaţie, spui că este recomandat să vizualizăm locul în
care ne-am simţit cel mai în armonie cu toate elementele.
Ral: Nu este îndeajuns doar
să-l vizualizaţi. Este important ca atunci când sunteţi în locul
respectiv, fizic vorbind, să vă formaţi o bună priză la toate
elementele. Iar această priză se face atât prin minte, deci prin
imagine, cât şi prin suflet, adică prin simţire. Priza cu mintea
se face prin reţinerea imaginii reale, tridimensionale. În acest
sens, încercaţi să reţineţi din peisaj atât lucrurile apropiate
cât şi cele depărtate, precum şi o cât mai exactă „amprentă”
cromatică şi chiar acustică – sunetul apei, a frunzelor bătute
de vânt, a păsărilor. Priza pe suflet se face atunci când lăsaţi
elementele să vă mângâie, să vă hrănească, să vă străbată,
să vă reechilibreze, şi să vă purifice. Reţineţi senzaţiile
deosebite, unele pot fi chiar senzuale. Fiecare element şi
subelement în parte vă poate declanşa senzaţii deosebit de
plăcute. Prin imagini, senzaţii şi emoţii vă formaţi o bună
priză la toate acest elemente.
Eu: Iar atunci când vom
vizualiza aceste locuri, şi vom conştientiza imaginea
tridimensională, plus toate aceele senzaţii aferente învăluirii
elementelor, vom reuşi să ne conectăm direct la locul respectiv?
Ral: Da. Este o conexiune
realizată prin continuumul energetic. În planul energetic totul
este interconectat. Puteţi fi chiar la celălalt capăt al lumii,
conexiunea energetică cu locul respectiv se face foarte rapid.
Eu: Prin intermediul
structurii eterice a Geei?
Ral: În principal, da.
Eu: Chiar şi ştiinţa
spune că nu există materie, ci doar energie.
Ral: Degeaba vă spune
ştiinţa cum stă treaba în exterior, atâta vreme cât voi aveţi
altundeva conştiinţa. Conştiinţele celor mai mulţi oameni încă
se tăvălesc în dualitate, în forme. Acestea dau iluzia
materialităţii.
Eu: Aşadar, este îndeajuns să ne conectăm, prin vizualizare şi
conştientizare, la acel peisaj?
Ral: Nu este necesar să fie
acelaşi peisaj. Schimbaţi peisajele. Fiecare loc este unic. Este
bine să schimbaţi peisajele cât mai des, în funcţie de
posibilităţi. Este ca şi cum aţi servi mai multe feluri de
mâncare. În unele locuri veţi putea „servi” mai uşor un
anumit element sau subelement decât în altul.
Eu: Crezi că este cazul să
facem o listă?
Ral: Trebuie să descoperiţi
singuri. Vedeţi ce caracteristici prezintă zona respectivă. Megeţi
acolo... Ce simţiţi? Este important să faceţi voi aceste
descoperiri. Veţi înţelege de ce...
Eu: Aceste meditaţii pot fi
făcute oricând?
Ral: Dimineaţa au efectul
cel mai puternic. Ele vă echilibrează sistemul energetic şi vă
pregăteşte pentru munca de peste zi. În plus, vă încărcă cu o
vitalitate şi o prospeţime aparte, pe care nu le veţi primi prin
somn.
Eu: Să zicem că m-am
lămurit cât de cât cu meditaţia de dimineaţă. Ce poţi să-mi
spui despre meditaţia de seară? Ne conectăm la alte locuri din
natură?
Ral: Meditaţia de seară vă
ajută la eliberarea tensiunilor reziduale din inconştient. Cu cât conştientul va înainta mai mult în zona inconştientului, cu
atât veţi înainta mai mult în lumea armoniei şi luminii.
Eu: Presimt că această
meditaţie presupune tot de o formă de vizualizare.
Ral: Este o altfel de
vizualizare. De data această vă veţi construi singuri peisajul.
Veţi introduce toate „ingredientele”.
Eu: Pare simplu.
Ral. În aparenţă da, pare
simplu. Aici lucrurile vor avea o anumită desfăşurare, deoarece
explorarea inconştientului nu este un lucru uşor de făcut. Sunt
câţiva paşi de făcut.
Eu: Care ar primul pas?
Ral: Într-o primă etapă
vă veţi construi propria voastră insulă. Ea va fi situată undeva
în mijlocul unui ocean. Imaginaţi-vă cea mai frumoasă insulă
posibilă, cu cele mai frumoase plaje. Mergeţi în interiorul
insulei. Daţi drumul fanteziei... Construiţi cu imaginaţia cei mai
frumoşi munţi, la poalele cărora să fie cele mai frumoase păduri,
prin care vor şerpui cele mai frumoase izvoare, iar în câteva
locuri veţi avea cele mai spectaculoase cascade. Puneţi şi un lac
liniştit, alimentat fiind de izvoarele munţilor şi pădurilor. În
locurile întinse, puneţi cele mai frumoase şi mai exotice plante,
flori şi arbuşti. Fluturii, dintre cei mai frumoşi coloraţi, vor
zburda în voie, iar sunetele melodioase ale păsărelelor vor fi în
armonie cu liniştea pădurilor. Simţiţi cum razele soarelui vă
învăluie cu o dragoste părintească în timp ce adieri calde de
vânt vă mângâie pielea. Fiţi doar voi înşivă în această
insulă. Nu trebuie să purtaţi niciun fel de haine. Nu trebuie să
vă ruşinaţi de nimic. Fiţi doar voi... liberi şi fără niciun
fel de restricţii.
Începeţi să exploraţi
propria voastră insulă. Simţiţi pământul şi iarba moale pe
care călcaţi. Simţiţi-le cum vă mângâie tălpile în timp ce
călcaţi. Apropiaţi-vă de florile superbe din jur, aplecaţi-vă
asupra lor şi mirosiţi-le. Aplecaţi-vă asupra altora...
mirosiţi-le şi pe acestea. Lăsaţi-vă îmbătaţi de mirosul lor.
Dacă simţiţi nevoia lăsaţi-vă pe spate. Priviţi cei câţiva
norişori de pe albastrul cerului. Atingeţi pământul cu palmele.
Dacă simţiţi nevoia, sărutaţi-l cu drag. Dacă simţiţi nevoia
de-a râde, râdeţi! Dacă simţiţi nevoia de-a plânge, plângeţi!
Este posibili să plânge-ţi mai mult la început. Sunt primele
descărcări din inconştient. Dacă simţiţi nevoia să strigaţi
atunci strigaţi! Faceţi ceea ce simţiţi că vă face să vă
simţiţi bine. Inaintaţi şi mai mult în interiorul insulei.
Ridicaţi-vă privirea. Scrutaţi vârful majestuos al piscurilor
muntoase. Priviţi către cel mai înalt pisc. Cum arată? Este
ascuţit sau uşor plat. Versanţii sunt acoperiţi de arbori sau
sunt golaşi. Cum arată lacul din apropiere? Ce formă are? Este mare? Mergeţi mai aproape de baza muntelui. Intraţi în pădurea
de la baza sa. Simţiţi cum răcoarea pădurii vă înconjoară cu
senzualitate. Priviţi câţiva arbori. Cum arata? Atingeţi câţiva
dintre ei. Mergeţi mai mult în interiorul pădurii. Opriţi-vă
pentru câteva clipe, şi ascultaţi cântecul păsărelelor. Apoi
continuaţi să mergeţi mai departe. În scurt timp veţi ajumge la
baza muntelui. Începeţi să urcaţi muntele. Din când în când
opriţi-vă şi priviţi în jur. Cum este drumul? Sunt stânci în
jur. Drumul este plin de pietre sau este o cale uşoare?
va urma...
Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru noi. Sunt la început pe calea evoluției spirituale. Sunt destul de mic/tânăr, am doar 28 de ani dar simt o chemare puternică în această direcție. Am o gramadă de întrebări care la rândul lor nasc altele. Simt că ar fi bine să încep de aici, de pe acest blog, de la aceste informații deoarece sunt de pe plaiurile natale și nu cred că am venit aici și acum degeaba. Prima întrebare este de unde mă pot informa despre Corpurile pe care le avem, Corpurile despre care vorbiți în articolele de pe acest blog. Vreau să încep cu asta, să (mă) înțeleg mai bine, ca Entitate, ca Persoană, ca Ființă, ca Spirit, ca mai apoi să continui prin meditațiile prezentate în articolele de aici să mă eliberez de tot balastul emoțional/mintal/spiritual acumulat în decursul vieții.
RăspundețiȘtergereMulțumesc tuturor celor care au grijă de noi, din planul acesta cât și din celelalte planuri.
O scurta descriere gasesti si aici (dupa legi) http://remerra.blogspot.com/p/pag1.html
RăspundețiȘtergerePentru detalii mai amanuntite cauta cartile lui Arthur E. Powell:
Corpul eteric, Corpul emotional, Corpul mental, Corpul cauzal.
Am o intrebare al carei raspuns nu l-am gasit pe net, desi am cautat destul de mult. Sotia mea, in anumite momente ale zilei, face atingere cu o alta realitate. Aceasta este de acelasi tip cu cea pe care o traim acum, insa persoanele si ambientul sunt diferite, dar totodata familiare. Acest fenomen se intampla numai cand este treaza si este linistita, adica nu este preocupata de ganduri prea intense. I-am sugerat sa afle mai multe informatii din aceasta lume paralela, dar mi-a zis ca ii este teama. Nu doreste sa aiba aceste conexiuni, dar cand si cand le are. In ultima perioada a fost mai stresata si nu a mai avut astfel de manifestari. Ce ar putea fi?
RăspundețiȘtergereSalutare Sorine!
ȘtergereDar este ceva extraordinar ce se întâmplă cu soţia ta! Şi mă refer în sensul pozitiv. Mai ales dacă cealaltă realitate este paşnică! Şi eu personal aş spune că este, atâta timp cât doar în momentele când este liniştită o accesează. Asta datorită Legii Rezonanţei. Nu cumva, deconectarea de la cealaltă realitate se face în momentul în care începe să-i fie teamă?! Adică frica o deconectează?! Când trăim frica, funcţionăm pe o anumită frecventă. Ca un televizor care redă un anumit post. Când suntem calmi şi liniştiţi, am schimbat postul.
Adeseori, frica este o scuză pentru a fugi de răspundere. Mi-ar place să-ţi spun mai multe, dar nu e locul potrivit. Pentru a putea comunica în particular poţi să-mi trimiţi un mesaj cu adresa ta de mail, dacă te faci membru al acestui blog.
Până atunci, iată două păreri.
1. Vezi postarea de pe acest blog:
http://remerra.blogspot.com/2012/01/dinamici-energetice-in-2012.html
Pentru accesarea câmpului energetic al modulelor de lumină de către majoritatea, este necesar unul intermediar, generat de un grup de persoane cu vibraţii mai înalte. Dacă şi soţia ta face parte din acest grup?! Sau ar putea face….
ATENŢIONARE: asta e o părere şi numai soţia ta trebuie să decidă ce şi cum.
2. Vezi şi filmuleţul de aici:
http://www.youtube.com/watch?v=yZ0T3xXgXhA
Are subtitrare în limba română.
Oricum, după toate aparenţele, lumea se schimbă. De fapt, oamenii sunt artizanii schimbării. Conform multor autori, este o perioadă în care avem o şansă foarte rară. Se pare că tot ceea ce este perceput ca negativ face parte din durerea naşterii unei noi lumi. Şi depinde de noi cum va fi. De aceea este recomandat (ca să nu spun obligatoriu!) să ne asumăm răspunderea.
Ca raspuns la postul d-lui Teofil Pop:
ȘtergereVoi scrie cateva randuri in legatura cu linkul postat.
Sal Rachele este fara doar si poate un deschizator de drumuri si un vizionar, un om inteligent, trecut prin viata si spiritual deopotriva. A scris o carte deosebita: "Transformari Planetare 2012-2030", dar nu singura: in anii 70-80 scria "La frontierele cunoasterii", un material care pentru anii respectivi reprezenta o revolutie in viziune si gandire: noua paradigma existentiala care incepea sa se arate in sfarsit pe intelesul tuturor, negru pe alb, asemenea unei picaturi de cerneala scursa pe o sugativa alba.
Totusi, unele nuantari se impun (mai ales acum) si asta tocmai datorita adancimii procesului de transformare si diversitatii enorme a fenomenului in prezent..
Dl. Sal Rachele are fara indoiala o viziune si o abordare fundamentata, insa foarte mult bazata pe informatii epice, SECVENTIALE, ilustrand cu o AMPRENTA PERSONALA puternica EVENIMENTE DISPARATE in cadrul unui proces incarcat de semnificatii si cauzalitati profunde, asupra caruia insa autorul nu face nici un fel de precizari. Nu ofera o sinteza, o viziune de ansamblu, nu interconecteaza fenomenul Cosmic cu destinele oamenilor de pe aceasta planeta. Este foarte posibil ca in scoala sa de dezvoltare personala dl. Sal Rachele sa imbine evenimentele (orizontalul) cu munca asidua de proces (verticalul). Comunicarile sale insa le percep intr-o mare masura ca fiind necesare unui segment al societatii aflat la inceput de drum pe calea transformarii constiintei. Comunicarile acestea, binevenite de altfel unor mase mari de oameni cochetand incipient cu fenomenul trecerii catre o realitate mai profunda, ajung la mine ca avand drept rost principal acela de a scoate multimile din sindromul pe care autorul l-a numit extrem de sugestiv "treaba, ca de-obicei". Si in principal cam atat.
Cu totii insa incepem de undeva, dar din punctul meu de vedere obiectivul ar fi sa ajungem sa ne intelegem pe noi ca si cauzalitate, nu sa vizionam un film de actiune cu Siriusieni, Alfa-Centauri, Orionieni sau Draconieni. "Razboiul Stelelor" a fost fara doar si poate o poveste educativa, dar acum, la multi ani dupa ce am vazut filmul prima data, mi se pare o copilareala intretinuta cu jucarii scumpe, un fel de mare degringolada prin spatiu fara prea multe alte ingrediente.
Continui postul pentru dl. Teofil Pop:
ȘtergereSigur, l-as pastra pe Sal Rachele ca si reper de informatie in privinta felului general in care ar trebui sa ne asteptam ca transformarile planetare sa arate si l-as recomanda celor care au nevoie de informatii in acest sens, cel putin pentru a depasi blocaje mentale bazale, de ordin religios, materialist, escatologic. Insa fenomenul imi pare la nesfarsit prezentat precum in cartile de biologie din clasa a 7-a, fara o conexiune cu realitatea holistica, profund cauzala si insufletita a devenirii noastre, a identitatii noastre de fiinte planetare, cosmice, divine. Faptul ca au venit extraterestrii apoi au plecat extraterestrii, ca Iluminati au fost de pe planeta Sirius iar Isus Christos e un anume domn Sandana din flota stelara galactica, mi se par informatii interpretate si prezentate stangaci si copilaresc prin comparatie cu necesitatile noastre de a ne intelege pe noi la un nivel de perceptie mult superior celui epic-Hollywoodian. Din acest punct de vedere cartile lui Remer Ra mi s-au parut mult mai bine ancorate in realitate, bazate in primul rand pe ceea ce se intampla cu noi la nivel de destin, atat individual cat si de civilizatie, avand in spate multa istorie, propria cauzalitate, un intreg PROGRAM EVOLUTIV. Accesand - in loc sa privim la desene animate - Universul care suntem fiecare in parte, intelegand obiectivele la nivel micro si macro pe care ni le-am asumat individual si la scara Cosmica, ne adancim intr-o cunoastere de sine ale carei complexitati si vastitati sunt precum ale unui spectru de 16.000.000 de culori din gama Adobe Photoshop prin comparatie cu fotografiile in alb si negru ale bunicii.
Umplandu-ne insa creierii si simturile cu mult prea multe generalitati, bazandu-ne pe actiuni fara conexiune cu propria identitate de tipul "cine sunt si de ce sunt in aceasta viata", legatura cu realitatea nu este una puternica, ancorarea in AICI si ACUM se clatina, suntem instabili psihic si riscam sa ne pierdem in astral, visand la palate de clestar si demiurgi, la salvari fabuloase si rauri de lapte curgand undeva in exteriorul nostru, nu izvorate din munca cu noi, din integrarea unor adevaruri profunde cu si despre noi, din conexiunea cu AICI si ACUM apartinand realitatii Planetare si Universale din care facem PARTE INTEGRANTA ca fiintare si determinare.
Buna Sorin,
RăspundețiȘtergereIn weekend nu am net, de aceea nu ti-am raspuns repede.
Legat de problema: sotia ta face parte dintr-un grup de suflete evoluate si foarte puternice din punct de vedere mental si energetic. Nu sunt foarte multe astfel de grupuri la ora actuala. Acestia au venit in trup pentru o anumita misiune.
Inainte de intrupare, sufletele respectivului grup au creat un camp energo-informational specific, prin care se mentine un contact direct. Datorita structurii subtile dezvoltate, sotia ta poata accesa campul energetic comun (un fel de egregor). Avantajul acestor grupuri este foarte mare. Pot accesa atat energie cat si cunoastere, ceea ce este extraordinar. Un alt mare avantaj este ca unele entitati pot fi in alte dimensiuni, sau chiar alte lumi.
Sotia ta trebuie sa mediteze cat mai mult cu putinta. Astfel de grupuri se formeaza in spatiile 6D sau chiar mai sus.
Cu siguranta ca sotia ta si-a "inserat" (inainte de intrupare) un anumit program, prin care sa afle ceea ce are de facut. Trebuie sa mediteze cat mai mult! Trebuie sa patrunda mai mult in interior!
Nu am prea multe sa-ti spun. Cand se va decide sa o faca, va sti la nivel intuitiv ce are de facut.
Cand am scris mesajul a fost un fel de "deschidere". Mi se intampla rar asta!
Va multumesc pentru raspunsuri. I le-am aratat si sotiei, care mi-a marturisit ca si zilele astea a avut "atingeri", dar oarecum cred ca ii este jena sa-mi spuna, probabil de frica ridicolului. Evident ca eu caut sa o incurajez sa-mi povesteasca in detaliu ceea ce vede. Cu o singura exceptie, este transpusa intr-o realitate paralela; spre exemplu azi a mers pe stradute care ii pareu familiare, spre o piata unde erau oameni identici cu cei din dimensiunea noastra. Ieri a avut o astfel de viziune, dar pe care azi nu a reusit sa si-o aminteasca. Vorbeam de o exceptie: vara trecuta a vazut oameni in salopete rosii care lucrau in curtea casei noastre, desi in curte nu era nimeni. S-a speriat puternic. Repet: viziunile apar doar in timpul zilei, in stare constienta, in doua situatii: 1.Cand este linistita si 2. Cand este extrem de obosita si doreste sa se deconecteze. Deocamdata este confuza si nu vrea sa exploreze in detaliu acest fenomen. De mentionat ca in tinerete ghicea in cafea, pana cand, intr-o zi, ghicind unei prietene i-a spus ca vede o moarte in familie. Dupa o perioada scurta de timp prietena in cauza a murit datorita unui avort provocat. De atunci a incetat sa mai ghiceasca, deoarece a avut remuscari pentru faptul ca nu si-a putut preveni prietena.
RăspundețiȘtergere@Sorin
ȘtergereNu stiu daca este vorba despre acelasi fenomen, dar si eu am momente similare si s-au inmultit si amplificat foarte mult dupa un eveniment de acum 4 ani si un pic ( cred ). Nu a fost un eveniment dramatic, tragic etc. Pur si simplu mergeam pe strada, cu geanta pe umar, lista de cumparaturi si un creion in mana, uitandu-ma pe lista si facand mental un traseu de cumparaturi, asa incat sa ajung la timp sa-mi iau copilul de la scoala. Deci .. nimic spiritual :) Si am avut brusc senzatia ca o alta parte din mine intra in corp, singura problema era ca acea parte era cam mare si era cu aripi cu tot. Impactul a fost atat de puternic incat la modul fizic am venit fortat 3 pasi in fata, aproape sa ating pamantul cu un genunchi. Cand m-am ridicat aveam senzatia perfect limpede ca sunt completa, intreaga, tot decorul - masini, blocuri, strada, oameni - era fluid, extrem de multa lumina, extrem de multa lumina, sunetele se deplasau diferit si aveam senzatia fizica de a avea aripi, ca e normal sa am aripi, ca totul e iubire, lumina cumva si este normal sa fie asa. Desi eu imi amintesc aproape pas cu pas drumul de la mijlocul strazii cu pricina pana la mijlocul intersectiei, minunatia de viziune a cedat partial cand eram in mijlocul intersectiei pentru ca un taximetrist a iesit din masina, era alb ca varul si urla descreierat "tu, tu, tu de unde p.. mea ai aparut, acum 2 secunde nu erai aici,NU ERAI AICI, nu aveai pe unde sa treci". Stiu ca ma uitam siderata la el si ma gandeam "saracul de el, e obosit". Apoi o voce clara mi-a spus "treci pe trotuar acolo" si am localizat exact unde trebuie sa ajung. Starea de lumina si aripi a continuat cateva zile, mult atenuata. Amuzant a fost ca ma trezeam noaptea pentru ca in pozitia in care dormeam avem senzatia ca mi-au amortit aripile. Hmm... am vrut sa ma duc de buna voie la psiholog sa fiu sigura ca nu o iau razna, dar ghidusul meu ghid mi-a zis sa ma potolesc. Am insistat dar .. nu-mi raspundea nimeni la tel sau pur si sinplu nu incapeam in program.
Apoi momentele de perceptie peste limitarile spatiu timp s-au inmultit. Pentru ca nu ma descurcam cu ele si ca sa ies din frica, mi-am facut un cod de gust - miros pentru a localiza, conform tiparelor mele, ceea ce vad. Adica o anumita combinatie sau doar un miros / gust pentru acelasi spatiu - coordonate de timp "trecut", acelasi spatiu - coordonate de timp "viitor", acelasi spatiu "prezent alternativ" etc. Nu ca ar fi localizarea exacta, nu am de unde sa stiu. Doar ca ideea de ordine conform unei strcturi acceptate de mintea mea rationala m-a facut sa accept aceste perceptii, sa ma uit la ele ca la un joc, sa accept ca au rostul lor si sa ca o sa vad / inteleg / primesc si rostul intr-un fel sau altul.
Imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului, dar acum l-am citit (deh, vacanta...). Fenomenele pe care le descrieti nu seamana cu cele traite de sotia mea,desi pot exista anumite similitudini. Spre exemplu, citindu-i comentariul dvs.sotiei mele, mi-a spus ca noaptea simte uneori ca o dor umerii, ca si cum ar fi dat din maini prea mult(sau aripi, desi nu s-a gandit la asta) si ca umerii isi maresc volumul. Are din cand in cand senzatii de plutire, dar ceea ce o frapeaza este ca are acces la viziuni din lumi paralele, pe care le percepe ca si cum ar fi mediul natural normal. Spre exemplu, o data a vazut distinct, pentru cateva momente, un grup de muncitori in gradina casei. Astfel de experiente in general o sperie si aici s-ar putea sa faceti un schimb de experienta privind modalitatea de gestionare a acestor stari.
RăspundețiȘtergereEu am o senzatie de plutire permanenta si cand fac meditatii energiile sunt puternice incat trebuie sa ma opresc. De la un timp am impresia ca daca fac sau nu fac meditatii e tot una pt ca starea mea avanseaza de la sine. Singura meditate "organizata" a fost cea cu elementele postata de Remer ra, am avut niste senzatii minunate.
RăspundețiȘtergereCateodata am impresia ca ma tine cineva, ca o energie, de brat si/sau de gamba, stanga, dreapta sau amandoua.
Mai demult simteam in spate firicele de energie ca pentru aripi (dar in general am dureri de spate - acum mi-am indreptat atentia si am putut simt energii pe coloana vertebrala, ca la comanda), senzatiile de firicele in cap si tot corpul le simt in permanenta, ca niste mici gaze care ma gadila.
Ca sa imi potolesc si sa inteleg ametelile sau senzatiile de plutire trebuie sa gasesc in mine o anumita senzatie (iubire combinata cu fantezie, echilibru, intelepciune, bucurie...pot fi multe combinatiile) si sa evit panica si in general orice tensiune, astfel pot intelege orice situatie si pe participantii ei. Cel mai mult imi place sa stau fara a face nimic exterior din care pricina pot parea ursuza. Cateodata e dificil sa interactionez cu oamenii pentru ca ma solicita f tare iar alte ori simt o incredere si eficienta maxima in dialogul cu ei.
Starile prin care trec sunt foarte variate. O senzatie aparte a fost cand am intrat intr-un magazin de produse congelate si ma uitam la frigiderele cutii albe cand am avut sentimentul ca sunt intr-un film si ca e atat de absurd sa vrei sa mananci filmul...:))
Cu oamenii pe strada am o relatie f buna, eu ma uit la ei si ei ma fixeaza imediat, chiar daca sunt cu spatele la mine se intorc, cateodata ne salutam si in general ne zambim...
De la un timp am inceput sa stabilizez senzatia de soare puternic in inima si pot simti o energie f frumoasa in piept iar cand creste simt o bucurie si as vrea mai mult :)). Inima mea nu mai simte frica si cateodata se misca in piept ca si cand si-ar cauta locul...
Cand sunt entuziasta (si mi se intampla des) simt in corp mici descarcari de energie care imi plac f mult iar atunci cand vorbesc cu cineva si vreau sa ii transmit din bucurie e deajuns sa spun ceva din inima si simt in tot corpul si in cap niste firicele de energie care ies in afara spre persoana respectiva. Astept de cele mai multe ori ocazia de a vorbi cu oamenii despre panamt si umanitate pt ca atunci am senzatia ca firicelele de energie care ies se duc spre toti oamenii si spre intreg pamantul.
Toate transformarile au inceput cand am descoperit cercul...si mi-am adus aminte atunci ca cineva in copilarie mi-a spus ca roata a fost cea mai mare descoperire a omenirii...
Va scriu toate astea pentru ca sunt bucuroasa ca am descoperit dialogul de mai sus si pt ca vreau sa va intorc bucuria.
Remer ra de unde pe internet as putea afla mai multe despre dimensiuni, frecvente si fapturi?
De ce vrei sa cauti pe internet ceea ce ai din abundenta in sufletul tau?
ȘtergereRemer ra tu stii ca nr meu e 19?! :))
RăspundețiȘtergerePai de unde era sa stiu? Totusi, eu cred ca reprezinti mai mult decat un simplu numar...
ȘtergereZanisoara draga, eu stiu ca tu ai mentionat numarul 19 dupa ce ai vazut secventa numerica din ora afisata a raspunsului lui RemerRa, dar din cate stiu eu, numerologia nu are ca finit acest numar... in ce fel este acesta numarul tau?
RăspundețiȘtergereOricum, in urma postarii tale, conclud ca secventa numerica (1 ; 9) care sfatuieste lepadarea de trecut in favoarea noului... nu ti se potriveste...
Daca totusi completezi informatia as putea incerca sa te ajut in directionare... desi, ca si R.R. consider ca deja ai totul in tine...
Cu drag, M.
numarul 19 apare de 3 ori in data naterii mele
RăspundețiȘtergereIar eu ti-am transmis un mesaj la 19:19. Uite cum lucreaza rezonanta si sincronicitatea!
RăspundețiȘtergereminunat remer ra :)
RăspundețiȘtergereZanisoara scumpa... esti sigura ca de 3 ori?...
RăspundețiȘtergereIn "data nasterii" ai inclus cumva si ora? Sau ai 93 ani?
Daca da, esti minunata sa gandesti asa la varsta asta...
Si nu numai ca sfaturile sunt de prisos, dar cu o experienta de viata asa indelungata, e cazul sa primim invataturile tale... :)
In primul tau mesaj ai intrebat unde pe internet poti gasi detalii despre dimensiuni, frecvente si fapturi...
In minte mi-a venit Doreen Virtue... poate ai auzit de ea...
Pentru dimensiuni si fapturi poti sa cauti cartea "Taramurile Ingerilor Pamanteni"
Pentru secvente numerice poti sa citesti cartea "Vindecare cu Ingeri"
Ambele scrise de Doreen Virtue.
Nu te limita doar la astea, internetul e plin de informatie.
Te imbratisez cu drag, M.
mie imi place sa ma joc cu numerele in capul meu, eu nu le privesc ca pe ceva fix ci mai degraba ca armonii...
RăspundețiȘtergeresemnele sunt intotdeauna ascunse in peisaj...
imaginatia ne-a adus aici si tot ea e cheia de iesire...
lumea e o poveste...