Despre schimbare (1)

Eu: Ral, viaţa omului de rând pare să devină tot mai grea. Observ din ce în ce mai mulţi oameni trişti, încruntaţi, nervoşi, ba chiar mulţi tineri care gesticulează şi vorbesc singuri pe stradă.

Ral: Este normal ca pentru unii situaţia să fie mai grea. Energia matricei carpatice acţionează din ce în ce mai puternic şi, totodată, amplifică dualitatea. Trebuie scoase la suprafaţă toate tendinţele negative. Este dureros doar pentru cei care sunt mai egotici. Pentru cei care privesc numai în exterior, sau care văd doar propriul lor punct de vedere, pentru cei care se consideră cu mult peste media celorlalţi, pentru cei care privesc „de sus”. Pentru toţi aceştia va fi, într-adevăr, mai greu.

Eu: Să sperăm că acel ajutor - „plasa” energetică de care spuneai, va ajuta mult în viitorul apropiat!

Ral: Nu vă bazaţi pe ajutorul din exterior! Ajutorul care pare venit din exterior este tot al vostru. Cine are ochi de văzut vede acest lucru foarte clar. Situaţia se poate rezolva numai la nivel particular. Având grijă de voi, aveţi grijă şi de grup. Reveniţi la voi înşivă. Nu vă mai încărcaţi cu problemele altora! Aveţi grijă în primul rând de voi!

Eu: În România, problemele sunt mai mult de natură materială.

Ral: Problemele de natură materială sunt o consecinţă a problemelor de natură spirituală. Tot ceea ce vă trebuie, deja aveţi.

Eu: Este normal să vrem mai mult...

Ral: Iar Universul vă oferă atât cât puteţi duce. Dacă vreţi mai mult atunci de ce nu permiteţi să primiţi mai mult?

Eu: Ce vrei să spui?

Ral: Învăţaţi să vă deschideţi larg „uşa casei” şi „buzunarele”, pentru a primi mai mult. Chiar nu ştiaţi că prin „uşa” care daţi veţi şi primi? Şi că buzunarele care oferă, se vor umple îndoit?

Eu: Unii chiar nu au ce să dea.

Ral: Toţi au acces egal la aceeaşi bancă universală. Toţi au acelaşi „cec în alb”.

Eu: Chia aşa?

Ral: Chiar aşa.

Eu: Problema e că doar foarte puţini ştiu să completeze acel cec în alb. Cred este vorba de un secret aici.

Ral: Nu este niciun secret. Toţi primesc aceeaşi cantitate nelimitată de valută universală.

Eu: Ral, azi ai chef de glume...

Ral: Nu glumesc cu astfel de chestiuni.

Eu: Am înţeles, te referi la potenţial. Mda, toţi avem acelaşi potenţial, bla bla...

Ral: Americanul are o vorbă cu tâlc: „time is money”.

Eu: Şi ce-i cu asta? Îmi pare de un egoism extrem.

Ral: Nu prea te pricepi la judecăţi de valoare. Cele mai multe judecăţi de valoare reprezintă piedici şi bariere.

Eu: Alţi oameni preferă să-şi petreacă timpul cu totul altfel.

Ral: Aha, cu gura discută aspecte spirituale iar cu inima... tânjesc după bani. Măcar americanul e sincer. Altceva trebuia să vezi aici, anume că americanul cu pricina este absolut sigur de veridicitatea acestei vorbe. Pentru el, trecerea timpului înseamnă mai mulţi bani în cont. Este o schemă psiho-energetică aici. Reuşeşti s-o „prinzi”?

Eu: Te rog, fii mai explicit.

Ral: Zamolxe ţi-a mai spus asta de câteva ori: atenţia este banca cea mai puternică din Univers. Să o subliniezi când vei scrie! Valorile materiale pe care le aveţi sunt rezultatul investiţiei pe care le-aţi făcut în trecut cu mintea şi sufletul. V-aţi gândit la duşmani, atunci aveţi parte de duşmani; v-aţi gândit la sărăcie, atunci aveţi parte de sărăcie; v-aţi gândit la dezastre, atunci aveţi parte de dezastre; v-aţi gândit la singurătate, atunci aveţi parte de singurătate; v-aţi gândit la boală, atunci aveţi parte de boală; v-aţi gândit la coşul minim, atunci aveţi parte doar de coşul minim; v-aţi gândit la sfârşitul lumii, atunci aveţi parte de evenimente asemenea chiar dacă în jurul vostru este pace şi armonie; v-aţi gândit la aspecte total rupte de realitate, atunci aveţi parte de izolare. Este vorba de cauză şi efect!

Eu: Am înţeles că unde îţi este atenţia acolo îţi este şi energia. Nu de puţine ori am auzit acest lucru. Schema e banală: atenţia controlează energia iar energia controlează materia. Problema este că atenţia pare a fi puternic legată de construcţiile mentale „cimentate” în ani de zile. Degeaba îţi impui să te gândeşti la prosperitate şi lucruri frumoase pentru că în interiorul minţii sunt „mecanisme” subtile destul de puternice care te fac să revii foarte rapid la vechile scheme de gândire.

Ral: Aveţi de lucru cu blocajele mentale şi schemele reactive.

Eu: Sunt foarte multe... Schemele reactive puternice par să se „spargă” numai la şocuri mari, gen boală, accident, o mare pierdere etc. Tehnicile prezentate pot ajuta dar este nevoie şi de înfruntare, deci de curaj. Şi mult timp...

Ral: Trebuie să investiţi puţin din timpul vostru şi să fiţi perseverenţi. Ocupaţi-vă atât de purificare cât şi de noua voastră construcţie psihoemoţională şi mentală.

Eu: Ce sfaturi dai? Ce ar trebuie să facem pentru a ne schimba viaţa în bine?

Ral: În primul rând trebuie să vreţi schimbarea, altminteri nu se poate.

Eu: Mă îndoiesc că sunt oameni care nu vor să se schimbe ceva în viaţa lor. Mă refer la cei care o duc destul de rău.

Ral: Foarte mulţi oameni s-au obişnuit într-atât de mult cu suferinţa că nici nu concep s-o elimine din viaţa lor. Este o legătură puternică între propria suferinţă şi ego. Egoul se hrăneşte şi din suferinţă.

Eu: Credeam că egoul vrea să se ridice, să fie deasupra, să aibă mai mult, să fie mai puternic, mai influent, etc.

Ral: Dar şi suferinţa poate fi mai mare, mai puternică, mai intensă, ba chiar mai specială!

Eu: Eu, spre exemplu, am observat că este foarte greu de luptat împotriva egoului. Este în conexiune cu instinctele primare, ceea ce îl face extrem de puternic. În plus, am mai observat că sunt oameni care se împacă bine şi cu egoul şi cu viaţa bună.

Ral: Ai observat doar o parte din realitate. Unii o duc bine într-adevăr, cu toate că sunt egotici, din cauza faptului că au o karmă bună din punct de vedere material şi pentru că ei cred că banii li se cuvin. Înţelegi? Ei cred cu adevărat că este normal ca banii să fie din abundenţă în viaţa lor. Iar de lecţiile egoului nimeni nu scapă.

Eu: Hai să luăm un „caz clasic”. Avem deci o persoană prinsă în greutăţile de zi cu zi, care abia se descurcă cu venitul avut. El doreşte o viaţă mai bună dar nu vede la orizont nicio posibilitate. Ce ar trebui el să facă pentru a-şi schimba viaţa în bine?

Ral: În primul rând trebuie să ştie ce vrea. Cei mai mulţi oameni nu ştiu ce vor... nici de la ei şi nici de la viaţă. Nu ştiu unde se află în momentul actual şi nici unde vor fi peste o anumită perioadă. Dacă nu îţi este clar planul, atunci nici energia nu se desfăşoară, şi drept urmare nici aspectele materiale nu se schimbă. Cei mai mulţi vor să le cadă totul din cer. Asta nu se poate întâmpla. Este contrar legilor universale. Ajutor puteţi primi dar trebuie ca primul pas să-l faceţi voi. Prin urmare, cel care vrea o schimbare în viaţă trebuie să ştie ce vrea. Nu trebuie să-şi facă un plan minuţios elaborat, ci doar trebuie să decidă ce vrea.

Eu: Cei mai mulţi vor să scape de probleme materiale. Asta o ştiu cu toţii.

Ral: Greşit! Cei mai mulţi vor să-i scape alţii de problemele materiale. Niciodată nu te vor scăpa alţii de probleme!

Eu: Am citit multe dintre reţetele de succes prezentate în cărţile de genul „Secretul” dar se pare că ceva nu merge. Marele „secret” era controlul gândirii şi inducerea unei emoţii specifice... de bucurie anticipată. Cei mai mulţi oameni au probleme în a-şi induce asemenea emoţii.

Ral: Emoţia este efect, nu cauză! Cei mai mulţi îşi condiţionează fericirea de câteva aspecte, cum ar fi abundenţa materială, o funcţie bună sau relaţii privilegiate. Este o foarte mare greşeală. Iată câteva blocaje mentale foarte puternice, care vă ţin departe de fericire.

Eu: De ce este atât de dificil să generăm emoţii pozitive?

Ral: Pentru că aveţi grijă doar de corpul fizic, iar de celelalte corpuri nu vă îngrijiţi. Reveniţi la echilibrul interior! Ţineţi cont şi celelalte corpuri! Staţi de vorbă cu ele, hrăniţi-le! Dacă nu oferiţi hrană corpului emoţional atunci veţi avea dificultăţi în a vă induce astfel de stări. Ba chiar este posibil să nu mai găsiţi plăcere nici în situaţii care altădată vă ofereau multă satisfacţie.

Eu: Ce anume hrăneşte corpul emoţional?

Ral: Natura şi arta în general. Reveniţi la natură, reintraţi în contact cu elementele. Fiţi deschişi minunăţiilor lumii, fiţi deschişi minunăţiilor pe care voi le-aţi inventat. Muzica, pictura, sculptura, literatura, sunt expresii ale armoniei naturii şi chiar ale Înaltului. În al doilea rând, eliberaţi balastul din viaţa voastră. Aveţi foarte mult balast pe toate corpurile. Începeţi chiar cu aspectele materiale. Eliberaţi ceea ce nu aveţi nevoie. Făcând astfel veţi realiza un prim schimb de energie. Iar pentru acest lucru nu aveţi nevoie nici de un bun autocontrol mental şi nici de inducerea unor emoţii speciale.

Eu: Cum adică să eliberăm din balastul material?

Ral: Observ că cei mai mulţi oameni, care vor o schimbare pozitivă în viaţa lor, se agaţă cu disperare de lucruri materiale de care nu se folosesc deloc. Casele lor sunt pline de lucruri nefolositoare sau păstrează diverse bunuri vechi, sau chiar stricate. Acestea sunt energii stocate. Eliberaţi-le, şi vor veni altele în locul lor. Fie le daţi celor care nu au, fie chiar le aruncaţi. Faceţi schimbul de energie cu exteriorul. În cel mult câteva luni, veţi avea parte de un schimb echitabil cu exteriorul, în funcţie de ceea ce aveţi nevoie. Aspectele materiale, fie că vorbim de bani sau de alte bunuri, sunt energii. Iar energiile trebuie să „curgă”.

Eu: Vrei să spui că eliminând o parte din bunurile stocate vom atrage automat alte bunuri, de care avem nevoie? Pur şi simplu?

Ral: Da, pur şi simplu! Realitatea va face în aşa fel încât schimbul de energie să fie echitabil. Şi asta în cel mult un ciclu terran (e vorba de maximum un an – n.a.)!

Eu: Este îndeajuns doar atât?

Ral: Este un prim pas. Pentru a primi ceva trebuie să eliberezi altceva. Dacă cineva vrea mai mult, va trebui să facă ordine în interior. Iar ordinea presupune în primul rând echilibru. Cei mai mulţi oameni sunt într-o mare dezordine interioară. Universul este, în primul rând, expresia armoniei perfecte. Unde este armonie, acolo este şi abundenţă. Este ca o lege universală. Dizarmonia înseamnă energii pierdute, consumate degeaba. Mulţi oameni sunt săraci pentru că îşi consumă energia pe activităţi care sunt împotriva realităţii. Iar a fi împotriva realităţii înseamnă a fi obosit, sărac, tensionat, într-o permanentă luptă cu o forţă care nu poate fi înfrântă.

Eu: Realitatea este de multe ori foarte dură. Uneori, trebuie să lupţi împotriva ei.

Ral: Realitatea nu este nici bună nici rea. Realitatea este ceea ce este! Realitatea este cu mult mai mult decât suma realităţilor fiecăruia. Fiecare are o altă realitate. Realitatea particulară este rezultanta realităţii interioare!

Eu: Ok, hai să le luăm pe rând. Avem deci cele cinci corpuri pe care le putem „aranja”: corpul fizic, corpul energetic, corpul emoţional, corpul mental şi corpul spiritual. Să începem cu corpul fizic. Cum să aducem armonia în corpul fizic? Spui că primul pas ar fi deci eliberea de lucruri nefolositoare.

va urma...