De mult timp nu mai
simțisem atât de puternic vibrația lui Zamolxe. Nu era vorba doar de energia sa
unică ci și de o stare oarecum apăsătoare, dar nu acea senzație de greutate
psihică ci mai degrabă una de atenționare asupra faptului că urmează să-mi
transmită un mesaj important. În asemenea momente mă simt și eu puțin presat
deoarece știu că trebuie să fiu cât mai deschis, echilibrat și detașat, pentru
a putea primi cât mai multe amănunte. Dacă cineva – mă refer la oameni, ar avea
suficientă deschidere și echilibru interior, ar putea primi echivalentul a mii
de pagini în doar câteva secunde de transmisie.
Pe de altă parte, am
simțit cum Zamolxe a pregătit, și încă pregătește, câteva sute de oameni pentru
a deveni ”canalele” sale. Acești oameni, de toate vârstele și categoriile, vor
fi pregătiți pentru a primi (și oferi celorlalți) energii, informații și chiar
vibrații, adică stări sufletești deosebite!
Spre deosebire de întâlnirile
anterioare, vibrația lui Zamolxe o simt mult mai puternic acum, ca și cum un
fior, un curent de lumină pătrunde fulgerător în toată ființa mea. Înainte,
când dorea să transmită informații prin mine, Zamolxe îmi apărea ca un flash
albastru-electric și o senzație aparte, un fel de căldură sufletească, putere
și un iz străvechi, greu de transcris în cuvinte.
Remer Ra: Mă bucur să te
reîntâlnesc. Îmi era dor de tine, de căldura și senzația aceea unică de
străvechi, de veșnicie, pe care o simt atunci când ești în preajma mea. Știu că
urmează un mesaj important. Îi simt cumva greutatea și asta mă face să mă simt
puțin stânjenit.
Zamolxe: Nu trebuie să
te simți stânjenit. Vei transmite ceea ce trebuie să transmiți!
(a urmat o scurtă
perioadă de ”deschidere” și infuzare care a avut rolul de a mă calibra)
Acest mesaj este pentru
toți cei care au flacăra strămoșească în suflet, pentru toți cei care au
revenit pe acest pământ cu misiunea de-a aduna inimă lângă inimă, lumină lângă
lumină, gând lângă gând, putere lângă putere! Anul care vine va fi unul cu
putere! Va fi anul când neamul cel străvechi se va trezi! Va fi anul când va
suna goarna trezirii și adunării! Va fi anul când ”triunghiurile de putere” se
vor activa și își vor chema stăpânii! Va fi anul trezirii și conștientizării
puterii voastre!
Știu că acum nu vă este
ușor! Știu că nu este o perioadă plăcută, știu că uneori ați vrea să uitați cu
totul de misiunea voastră, dar ea nu vă va lăsa până când nu veți face ceea ce
trebuie să faceți. Pentru a fi vrednici de munca voastră, trebuie să fiți
curați la trup, minte și suflet! Purificarea din această perioadă este
necesară, altminteri comorile voastre nu pot ieși la suprafață!
Remer Ra: Referitor la
aceste triunghiuri de putere, probabil că te referi la cele formate din anumiți
munți. Din informațiile decodificate din arhiva de lumină de la Sarmizegetusa
Regia am înțeles că acestea erau locurile unde viețuiau kapnobataii (termen
folosit de greci pentru a-i numi pe pustnicii și vindecătorii daci; unii
istorici au tradus acest termen ca ”umblători pe nouri”). Este adevărat că
acești ”umblători pe nouri” aveau un astfel de spațiu?
Zamolxe: Informațiile
lăsate de istoricii eleni aveau un sâmbure de adevăr Nu doar umblătorii pe nori
aveau propriul triunghi de putere ci și întemeietorii de orașe și cei de neam.
Nu puteai deveni întemeietor de oraș sau de neam dacă nu îți primeai lumina și
puterea de la un astfel de loc.
(Înainte de a continua cu transmisia, aș vrea să lămuresc câteva aspecte referitor vechii inițiați daci,
numiți de greci kapnobatai, polistai și ktistai. În primul rând, trebuie
subliniat faptul că ei nu erau preoți după cum se crede de către
istorici ci oameni care aveau anumite misiuni în viață.
Kapnobataii sau ”cei
care umblă pe nori” reprezentau primul grad! Erau echivalentul pustnicilor din
ziua de azi, cu deosebirea că nu erau limitați de niciun fel de doctrină
religioasă, nici măcar filozofică. Formarea unui kapnobatai dura între 3 și 4
ani și implica transformarea trupului, minții și a sufletului, pentru a deveni
un canal între Cer și Geea, cu scopul de a ajuta oamenii. Erau atât medici ai
trupului cât și ai sufletului, precum puteau ajuta și la declanșarea, dezvoltarea
și rafinarea diferitelor potențialități ale oamenilor. Despre ei se afirmă în
mod greșit că erau aruncați în 3 suliți pentru a fi sacrificați lui Zamolxe.
Cele 3 suliți sunt de fapt trei munți iar moartea este una simbolică, la fel
cum un călugăr din ziua de azi ”moare” pentru oameni și este ”înviat” întru
Hristos și primește un alt nume. Arcul carpatic are câteva sute de astfel de ”trei
suliți”, adică ”spații de putere”. Kapnobataii trăiau aproape exclusiv în
perimetrul format de acești trei munți. Acolo, atât conexiunea cu Geea cât și
cea cu Cerul erau extrem de puternice iar kapnobataiul avea acces la informații
și energii extraordinare.
Polistaii erau așa
numiții ”întemeietori de orașe”. Rolul lor era de a vindeca orașele dominate de
fărădelege, letargie și mizerie morală și de a le insufla anumite direcții de
acțiune și dezvoltare. Acest lucru nu se făcea prin intermediul armelor ci
printr-o muncă specială, care implica arta și știința de a transforma mintea și
sufletul oamenilor. Polistaii reprezentau al doilea grad și trebuia neapărat să
fi fost cel puțin șapte ani ”umblător pe nori” pentru a putea deveni
”întemeietor de oraș”. Un astfel de polistai putea decide chiar dispersarea
unei comunități dacă șansele de redresare erau nule. Polistaiul putea determina
apariția unei alte comunități, folosindu-se de capacitatea sa de a atrage
mințile și sufletele oamenilor. Polistaiul nu lucra la vedere! Nimeni nu bănuia
cine vindeca, armoniza și împingea din umbră comunitatea!
Ktistaii erau așa
numiții ”întemeietori de țară”. Rolul lor era uni comunitățile, de a le insufla
idealuri și direcții comune, de a crea coeziune și o anumită viziune de viitor.
Aceștia puteau lucra atât pe structurile subtile ale oamenilor cât și pe cele
ale comunităților, adică pe egregorii sociali. Pregătirea unui ktistai putea
dura între 14 și 49 ani.
Cea mai înaltă categorie
de inițiați erau ”moșii”. Aceștia supravegheau armonia între Cer și Pământ. Nu
am primit mai multe date despre ei, doar că puteau atinge vârsta de 400 sau
chiar 500 ani. Într-o transmisie i-am ”văzut” ca având trup aparent fragil,
părul alb-argintiu, cu pielea fină ca a unui copil. Moșii erau mai mult
veghetori, păstrători ai armoniei. Ei pregăteau / antrenau de regulă 2 kistai
și vegheau / ajutau maxim șapte polistai. Erau izolați de comunități, locuiau
atât în zone de munte cât și în zone de șes. Foarte rar erau văzuți într-o
comunitate, iar atunci erau observați în compania copiilor – pentru a depista
eventualii ”candidați” la titlul de kapnobatai, polistai și ktistai.)
Remer Ra: Spuneai că
aceste triunghiuri de putere își vor chema stăpânii? Ce anume se va întâmpla?
Zamolxe: Cei care în
trecut au fost vindecători și veghetori, întemeietori de orașe sau de neam, vor
simți o atracție puternică față de munți. La un moment dat, își vor visa locul
acela deosebit, care în trecut le-a oferit hrană albă (cred că s-a referit la energia
locului – n.a.), lumină, înțelepciune și multă putere. După ce-l vor visa, nu
vor avea pace până când nu îl vor regăsi. Când mintea și sufletul sunt
liniștite, inima îl va ghida către acel loc.
Remer Ra: Dacă am putea
găsi acel loc, poate că ar ajuta mult, poate că ar putea grăbi procesul de
purificare!
Zamolxe: Iubirea se
alătură iubirii, puritatea se alătură purității! Nu poți ajunge în acel loc
dacă nu ți-ai găsit pacea minții și cea a sufletului. Când vor fi pregătiți, li
se va arăta locul în vis! Vor ști că este locul lor și până la vremea regăsirii
nu va mai trece multă vreme.
Remer Ra: Știu și simt
că sunt câteva zeci de kapnobatai întrupați. Este adevărat?
Zamolxe: Da, numărul lor
se apropie de două sute însă puțini dintre ei bănuiesc asta. Cei mai mulți sunt
încă tineri dar trezirea lor este aproape.
Remer Ra: Îmi poți spune
câți din al doilea și al treilea grad sunt întrupați, adică kapnobatai și
ktistai?
Zamolxe: Sunt puțini dar
nu asta contează ci conștientizarea faptului că sunt ceea ce sunt. Va veni și
vremea lor!
(va urma)